Pe la inceputul facultatii eram foarte convins ca o sa raman in Romania pentru ca trebuie sa ne revenim si noi incet la fiecare nivel si astfel imi induceam o gandire fanatica precum ca Romania este tara noastra si trebuie sa o iubim oricat de multe rele ar avea.
Timpul si evenimentele de zi de zi au facut ca aceasta gandire pozitiva sa-si schimbe semnul si sa-mi pun intrebari de genul: “Mi-ar fi mai bine daca as pleca?” Sunt deranjat de faptul ca institutiile nu functioneaza cum trebuie, oamenii par la fel, nu au nici o dorinta de a-si ridica standardul.
Plecarea la Master in Europa a multor cunoscuti (30-40% ?) mi-a ridicat si alte semne de intrebare pentru ca daca pleci te lovesti si acolo de probleme de genul acomodarii, cheltuieli, timp, imbinare job cu scoala. Teoretic, daca pleci o faci pentru a ramane o buna perioada si pentru a te intoarce la un moment dat pentru a schimba ceva in RO, dar timpul in care ai fost plecat nu se va transforma intr-un handicap?
Mai jos postez un status de pe Facebook de acum doua saptamani care a starnit multe reactii intr-un timp scurt si ma bazez ca si acest post va primi multe comentarii 
De ce RO?
4 comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lasă un comentariu
eu din pacate tre sa ma intorc in tara dupa aproape 2 ani d stat in 2 tari straine si civilizate…nu cred ca are rost sa spun mai mult…
[...] 29, 2009 · Scrieti un comentariu Citeam articolul lui Catalin cu titlul “De ce RO?” in care are isi pune intrebari daca sa ramana sau nu [...]
Buna, interesanta perspectiva ta. Intr-o oarecare masura ma regasesc in ea. Dupa 5 luni de stat in Danemarca, unghiul s-a schimbat din “n-as pleca din Romania” in “bai, dar ar fi interesant”. I-am propus si mamei, mai in gluma, mai in serios si i-a suras ideea, in serios. Are 47 de ani, ca orice mama
Cand am plecat atunci, stiam ca e pe o perioada determinata si m-am bucurat de tot ceea ce am vazut/experimentat/cunoscut, intr-un fel mi-am incarcat bateriile cu optimismul si relaxarea oamenilor de acolo. Dar de aici si pana la o mutare permanenta e cale lunga. Un master (tocmai in Norvegia, cum zicea unul din prietenii tai) imi surade, problemele insa sunt cele enuntate si de tine. Cu accent pe cele financiare, ca e scumpa cu spume tara aia, nu ca Danemarca ar fi vreun paradis al preturilor.
Apropo de studii in strainatate – sunt in primul rand o investitie in dezvoltarea personala pentru ca te intorci cu o mentalitate schimbata, sau cel putin o privire de ansamblu, o perspectiva mai relaxata, care iti va influenta si actiunile ulterioare. Merita, daca iti permite timpul si portofelul
Sunt sigura ca ai auzit asta de multe ori…
Hello, ma bucur pentru comentariu
Da, asa stiu si eu ca nordicii sunt foarte scumpi..O sa mai las cateva saptamani de acomodare pentru toti cei care au plecat si o sa le fac un chestionar (implicit pentru Diana care este in Oslo). O zi frumoasa!